vineri, octombrie 03, 2008

Pamintul e un ou clocit si lumea e o omleta uriasa; ...si soarele e o closca!

In seara asta, peste o ora jumatate ma duc la teatru, sa vad “Visul unei nopti de vara”, varianta de la National. Spectacolul l-am mai vazut o data, prin anul 3 sau4 si mi-a placut grozav.

Pe vremea aceea ajungeam rar in capitala si dormeam in caminul facultatii de teatru, la o fosta colega de liceu (astazi actrita la Piatra Neamt). Gaseam B24Fun sau 7 Seri si subliniam pe revista spectacolele la care as vrea sa ajung. Ma durea sufletul cind plecam inapoi acasa, pentru ca din tot ce subliniasem, abia ajugeam sa vad doua, trei spectacole. Deh…nu stateam mult in capitala.
Intram la teatru cu o legitimatie a unei student la actorie, despre care nu mai stiu nimic, decat ca o cheama Liliana, era plinuta si avea, ca mine, parul lung.
Ma intorceam la iasi si tinjeam dupa viata privilegiata pe care o duc bucurestenii: teatre la discretie cu spectacole in fiecare seara, dupa bunul plac, opera, ateneu, cluburi de jazz, lansari de carte, unde puteai sa-l vezi pe Liiceanu in carne si oase, …sau pe Patapievici. Apoi, mai era grozavia de metrou, cu care puteai sa strabati jumatate de oras cit ai zice “peste….-afumat-cu-maioneza-din-oua-clocite-si-cu-ceapa-de-la-care-te-ustura-stomacul-toata-ziua,-in-caz-ca-ai-ulcer,-dar-daca-n-ai,-nu-se-intimpla-nimic,-in-afara-alergiei-pe-care-poti-s-o-faci-de-la-ouale-stricate,-dar-poate-ai-noroc-si-iese-puiul-din-ou-inainte-de-a-l-face-maioneza-si-astfel-se-continua-ciclul-vietii:-din-ou-iese-puiul,-din-pui-gaina,-din-gaina-oul”. Si gata. Ai ajuns deja la Piata Unirii de la Gara de Nord si poti sa vezi Casa Poporului. Si fantinele arteziene din fata ei. E mult mai mare decat Palatal Culturii de la noi, din Iasi. Ce minunatie!
Si adunam carti postale, afise si orice material promotional imi pica in mina. Si mergeam la bere la Cafeneaua actorilor, unde odata …Doamne Dumnezeule!…l-am vazut pe Claudiu Bleont care minca ceva…sau isi bea cafeaua….sau berea. …Nu conteaza ce facea…era Claudiu Bleont in carne si oase!! Cel pe care il stiam de la TV,..sau care mai venea in turneu cu spectacole la Iasi, dar biletele erau scumpe pt noi, studentii, si …daca nu aveam curaj sa-I dam un banut lui tanti Lenuta (plasatoarea) ne puneam pofta in cui de spectacole.
Dar am reusit, totusi, sa vedem ceva spectacole mari. Cel mai impresionant a fost cind am vazut Unchiul Vanea, al lui Kordonsky. Se mai joaca si acum la Bulandra. Am reusit sa ma strecor la balcon. Eram incaltata cu o pereche de pantofiori cu toc, care erau noi si ma stringeau. Si cum de la balcon nu se vedea mai nimic, m-am dus in stal, unde nu era nici un loc liber, asa ca am vazut spectacolul in picioare. Si pentru ca ma stringeau paantofii, m-am descaltat.
Si se mai intimplau evenimente importante la Iasi. Odata l-am vazut pe Gheorghe Zamfir care isi lansa la Casa Pogor un volum de versuri si isi vernisa niste picturi. Pictase un fel de ciupercute multicolore. Care mai de care il laudau. Dar l-au laudat mai mult pentru muzica lui, ca altfel i-ar fi pufnit risul.
Si l-am vazut si pe Patapievici, si pe Florinel Piersic in “Sex, drugs and rock’n roll”, si pe Tudor Gheorghe si pe Sabin Balasa si pe George Banu si pe Dan Perjovschi si pe muuuulti, muuuulti…dar tot visam la ziua in care o sa locuiesc in Bucuresti, unde, daca vreau, pot merge la teatru in fiecare seara. Si pot merge la fiecare lansare de carte si ii pot vedea in carne si oase pe toti scriitorii mari. Si pe artistii vizuali. Si pe Andreea Esca, daca vreau.



Locuiesc in Bucuresti de un an jumatate.
Am fost o data la National,de vreo doua ori la Bulandra, de vreo doua la Odeon, am mai vazut cateva spectacole prin Green si Laptarie, iar restul la UNATC, unde m-a tirit sor’mea.
Am fost la o singura conferinta: cind si-a lansat Perjovschi un catalog produs in Austria dupa un proiect cu Solakov. In sala erau maxim 5 studenti, niste neni cu camere (lucrau pe la TV) si niste domni respectabili (prea respectabili! ). Dupa ce a terminat Perjo de vorbit…adica dupa 15 minute, toata lumea s-a ingramadit la mincat fursecuri si la baut ceai, ca erau gratis. Atit.
Bleont trecea odata pe Magheru. Avea pantaloni de piele si un joben penibil pe cap. Un mascarici!
Citesc B24fun pe net si in fiecare zi ma gindesc la ce as putea ajunge dupa 6, cind termin lucrul. De cele mai multe ori reusesc sa ajung la …o bere.


Am emotii ca merg in seara asta la “Visul unei nopti de vara”. Data trecuta (acum 4 ani) mi-a placut mult de tot. Nu stiu de ce, dar mi-a placut. Si-as vrea sa-mi placa iar. Si nu vreau ca pamintul sa fie un ou clocit!


Pentru voi cum e ?



Ps. Am mai vazut de vreo citeva ori “Cui i-e frica de Virginia Woolf ?” dar despre asta in alt postm, ca sint multe de spus!

2 comentarii:

Magda spunea...

Câtă lume bună! Ai și autografe?

akritura spunea...

:)) nu, dutico, nu mi-a dat prin cap sa le cer autografe. promit, insa, de azi inainte sa am mereu un carnetel de onoare la mine, sa nu-mi mai scape nimeni. ;)