joi, octombrie 07, 2010

cri, cri, cri, toamna gri...

 Balada unui greier mic
de George Toparceanu

Peste dealuri zgribulite,
Peste tarini zdrentuite,
A venit asa, deodata,
Toamna cea intunecata.

Lunga, slaba si zaluda,
Botezand natura uda
C-un manunchi de ciumafai,
Cand se scutura de ciuda.

Imprejurul ei, departe,
Risipeste-n evantai
Ploi marunte,
Frunze moarte,
Stropi de tina,
Guturai...

Si cum vine de la munte,
Blestemand si lacramand,
Toti ciulinii de pe vale
Se pitesc prin vagauni,
Iar macesii de pe cimpuri
O intimpina in cale
Cu grabite plecaciuni...

Doar pe coasta, la urcus,
Din casuta lui de huma
A iesit un greierus,
Negru, mic, muiat in tus
Si pe-aripi pudrat cu bruma:

Cri-cri-cri,
Toamna gri,
Nu credeam c-o sa mai vii
Inainte de Craciun,
Ca puteam si eu s-adun
O graunta cat de mica,
Ca sa nu cer imprumut
La vecina mea furnica,

Fiindca nu-mi da niciodata,
Si-apoi umple lumea toata
Ca m-am dus si i-am cerut...
Dar de-acus,
Zise el cu glas sfarsit
Ridicind un piciorus,
Dar de-acus s-a ispravit...

Cri-cri-cri,
Toamna gri,
Tare-s mic si necajit.



8 comentarii:

Irina Dan spunea...

mie mereu mi-a fost mila de artistii astia care mor singuri si saraci :(

akritura spunea...

da' greierasul era oare un artist, sau doar un pierde vara? :)

Irina Dan spunea...

greierasii sunt artisti innascuti...gee george :)

akritura spunea...

da' tu stii ca, de fapt, greierii isi freaca piciorusele...

Irina Dan spunea...

so what ?

akritura spunea...

iar furnica duce in spate un graunte jumatate!!!! (in timp ce astia isi freaca picioarele)

Irina Dan spunea...

daca furnica n-are talent sa-si frece si ea picoarele :))

akritura spunea...

morala: cine n-are talent la frecat picioarele trebuie sa munceasca!