joi, mai 05, 2011

doua chestii si un om

despre principii:
mereu am spus ca e bine ca fiecare principiu sa lase o portita. mica, miica, miiica. sau un fel de scara de incendiu. de fapt, e exact ca in iubire: pui toate cartile pe masa, tot sufletelul, tot tot tot, te daruiesti cu toata fiinta, toata toata toata,... minus "scara de incendiu" pe unde, daca e cazul, te salvezi atunci cind incepe sa doara.la fel zic eu ca ar trebui sa fie si la principii:credem in ele cu totul, sint semnele de circulatie dupa care ne uitam mereu cit avem motoarele pornite (si nu sint optionale!!), numai ca uneori, e bine sa lasam o portita deschisa. sintem prea mici incit sa putem cuprinde cu mintea toate situatiile in care ne putem gasi pina ne golim de suflet. nu scrie la carte, n-as vrea sa mi se intimple, dar daca merg cu viteza si in cale imi sare un pieton ratacit de zebra (...sau un inger), vreau sa fiu gata sa trec pe banda cealalta, chiar daca nu vad ce vine de pe contrasens si linia e continua. my twisted sister zice ca un principiu pe care esti dispus sa-l incalci nu mai e principiu. si totusi, atunci cind locuiesti la etaj, eventual mai ai si lift, de cite ori folosesti scara de incendiu?

despre durere:
nu stiu cum sa invat sa o indur. si pentru ca nu stiu, mereu sint luata prin surprindere. si mereu pierd pariul. si refuz durerea previzibila, pentru ca asteptarea ei, ca durata, se adauga durerii propriu zise si mizeria se extinde. si pentru ca o refuz, incerc sa fiu optimista. uneori ma straduiesc atit de mult, incit pe parcursul stradaniei reusesc sa ma intreb de vreo mie de ori "si daca n-o sa fie bine?", si umbra unei dureri asteptate se apropie amenintator. si daca reusesc sa tin capul deasupra apei si sa respir, atunci valul care ma loveste subit are un efect ingrozitor. de fiecare data cred ca n-o sa-i fac fata, ca e ultimul val. si atunci, ma intreb ...ce naiba mai caut in apa?

Niciun comentariu: